|
De la eliberarea Brailei la independenta Romaniei
Imediat dupa eliberare s-au infiintat principalele institutii ale orasului. Dintre acestea cea mai importanta era Ocarmuirea judetului infiintata in 1831, care se ocupa cu problemele judetului, numindu-se mai tarziu prefectura. Urma Magistratul, echivalentul primariei de astazi. Magistratura era formata dintr-un presedinte si 3 "madulari", adica membri. Primul presedinte care a gospodarit din aceasta functie Braila a fost Constantin Hargi.
Alte institutii infiintate au fost: vama, judecatoria, posta, pompierii, politia, institutiile de invatamant si sanitare. Dintre acestea s-a remarcat serviciul sanitar, prin infiintarea Carantinei pentru protectia populatiei contra ciumei. Primul doctor al acesteia a fost Constantin Hepites, numit in functie in 1830. Acestuia i se datoreaza si cea mai veche farmacie din oras.
Prima scoala din oras s-a organizat in 1832 si i se datoreaza lui Ion Penescu.
In scurt timp Braila devine un oras cosmopolit.
Decizia din 13 ianuarie 1836 de introducere a regimului de porto-franco, adica desfiintarea regimului vamal pe raza orasului, a contribuit decisiv la avantul si dezvoltarea fara precedent a orasului.
Braila a participat activ la revolutia de la 1848. Mai intai revolutionarii moldoveni arestati si trimisi catre Istanbul au fost ajutati sa evadeze si sa paraseasca Braila la bordul unei corabii. Dupa declansarea revolutiei si in Tara Romaneasca, brailenii au sarbatorit la 20 iunie in piata publica Constitutia revolutionara. Au participat mii de oameni si s-au tras 10 salve de tun. La o luna dupa aceea a avut loc o rascoala populara impotriva autoritatilor „codase” in indeplinirea programului revolutionar, mai ales in ceea ce privea problema agrara. Curand insa Braila traieste clipe de cosmar, cand pe 31 august, pentru infrangerea revolutiei, in oras intra armata otomana condusa de Rifat-Pasa, numarand 12 000 de infanteristi si 600 de cavaleristi.
Un eveniment remarcabil in viata Brailei il constituie trecerea pe meleagurile ei a marilor revolutionari: Nicolae Balcescu, Cezar Bolliac, Lajos Kossuth, Alexandru Petofi si pictorul Rosenthal. Curentul nou adus de revolutia de la 1848 a avut un puternic ecou in dezvoltarea culturala a Brailei.
In prejma Unirii, Braila devenise deja un oras mare si important. Orasul se extinsese pana la actuala strada Stefan cel Mare, numita atunci strada Raionului. Tot la acea data orasul avea 5 bariere la care se controlau intrarile si iesirile din oras: Calarasi, Sf. Constantin, Galati, Sf. Gheorghe si Bucuresti.
|
